nu stiu

m-am trezit acum cinci minute cu o stare cuidata...i just wanna write..
pe fundal se aude o melodie care ma afecteaza profund, desi nu pare a avea legatura cu mine...

ai aseara cred ca mi-a trebuit o ara sa adorm, si in tot timpul asta prin cap imi alerga "esti doar un vis urat...ai sti si tu daca te-ai privi prin ochii mei"
si plang si e frustrant, pentru ca nu am motiv si pentru ca in nici un caz nu o sa postez pe blogul asa despre...ala..
e ciudat cand te implici, cand te vindeci[macar la suprafata], cand visezi si ai incredere alaturi de o persoana, la cre intradevar,ai tinut fortat dar ai tinut, si esti lasat balta.
stiti ce cel mai frustrant si ma sperie cel mai mult?
sunt singura.


"uneori suntem judecati,suntem huliti pentru ca luptam in van, pentru ca nu stim sa facem ce uneori este cel mai intelept lucru, sa renuntam..
aratam patetic cand ne tinem cu dintii de un lucru care poate ne face rau,uneori constientizand asta, dar totusi nevrand a recunoaste..
parem naivi cand suntem bolnav de optimistim si traim in alt timp..
e rau daca traim in trecut, dar e aproape patologic de placut sa traiesti in viitor, sa iti inchipui ce ar putea fi..
cateodata vrei pur si simplu sa inchizi ochii si sa iti pictezi propriul tau viitor, constient fiind ca este imposibil sa fie ca in mintea ta..
ne irosim timp si sentimente ca sa tinem langa noi o persoana care nu vrea sa stea, care sa zbate cu diperare sa ne explice ca nu este ceea ce doreste si care in final ne aluneca printre degete..
suntem candamnati ca aratam slabiciuni, ca plangem, ca inca speram ..
suntem sfatuiti ca ne amagim, ca ne inecam in propriile minciuni si ca suntem obsedati, ca trebiue sa "trecem peste"..
care mai e placerea vietii daca treci "peste" ea si nu "prin" ea?
am constientizat si eu, ca toti de altfel, ca viata nu e cum vrei tu, ca ceilati nu o sa se comporte cum doresti, ca visul de o seara inainte nu o sa devina niciodata real, ca daca tu speri nu inseamna ca e posibil, ca e mai bine sa gandesti mai mult si ca inima nu iti dicteaza intodeauna ce e mai bine pt tn..
viata nu e un film, nici atat o telenovele siropoasa, chiar daca seamana mult, chiar daca uneoti te simti ca intr-un film prost, ea rareori e comedie, majoritate timpului fiind o drama..de ce sa ai impresia ca tocmai tu, din atatia oameni , o sa ai privilegiul de un happy end?
nu,viata nu e asa, nu t-i se ca intampla tocmai tie, nu trebuie sa disperi, dar nu e sanatos s te imbeti cu idei optimiste..din fericire, viata este echilibrata, fie pe termen lung sau scurt. ca fericire-tristete..
hei,dar ceea ce nu te omoare te face mai puternic nu?
"